înțelegere

– Când voi fi cu tine, mă voi gândi la ea. Inițial nu voiam să-ți spun și să stric totul, dar acum nu știu ce e cu mine, toate mă năpădesc și simt că trebuie să-ți spun, acum și aici. Înainte de…orice. Vreau ca tu să știi. Trebuie să știi. Nu vreau să crezi că nu te consider atrăgătoare – sau că nu te vreau. O ba da, te vreau mult. Doar că nu e vorba doar de asta, de dorință, de corpuri. Mai sunt și alți demoni, alte pustiuri și alte apusuri. Sunt defect, disfuncțional. Asta e… Acum mă poți înjura.

Ea rămase un timp pe gânduri. Apoi, ușor ezitant, îi cuprinse gâtul cu brațele și-l sărută, matern, pe frunte.

ipostaze

Tânără fată, îmbujorându-se după ce a primit o floare, la prima întâlnire.

Copil, întrebându-și naiv tatăl de ce e cerul albastru.

Scriitor, zâmbind stingher la lansarea propriei cărți.

Muncitor, odihnindu-și oasele obosite, după o zi de tras de saci.

Corporatist, executând repetitiv ALT-TAB pe computer, balet digital devenit deja reflex.

Proaspăt îndrăgostit, încurcându-se în cuvinte și-n privirile ei.

Femeie bătrână, văduvă, privind pierdută mormântul soțului defunct.